În dimineața zilei de luni, când eu și Mei făceam al doilea exercițiu, „Ținerea roții în fața capului”, am simțit brusc o presiune imensă pe care nu o mai simțisem niciodată. Nu-mi dădeam seama dacă era frică, teroare sau neliniște ceea ce mă cuprindea.

Am continuat să fac exercițiul în ritmul muzicii de exercițiu, dar situația nu s-a îmbunătățit. Ba dimpotrivă, mi-a provocat furnicături la nivelul scalpului. Apoi, am auzit instrucțiunea Maestrului: „Coborâți încet ambele mâini și țineți Roata în fața abdomenului inferior.” [notă: traducere neoficială] Cuvintele „coborâți încet” mi-au venit imediat în minte și am înțeles instantaneu că era un sentiment egoist, o încercare de a mă proteja pe mine însămi.

Fragment din articol

* * * * * * *

Salutări, Maestre și dragi practicanți!

Am început să practic Falun Dafa în 1996, când aveam vreo douăzeci de ani. În ultimii 29 de ani de cultivare, în ciuda greutăților, durerii, neputinței și descurajării care m-au cuprins din când în când, am trăit mai multă bucurie provenită din iluminare, sub îndrumarea și protecția Maestrului.

Descoperirea altruismului în timpul salvării unui coleg practicant

Anul trecut, eu și practicantele Mei, Feng am colaborat de multe ori pentru a îndepărta panourile de afișaj care calomniau Falun Dafa. Odată, chiar înainte de a ne apuca din nou de această activitate, eu și Mei am aflat că Feng fusese arestată, iar locuința familiei sale fusese răscolită cu două zile înainte. A doua zi, un alt practicant i-a anunțat pe practicanții locali și le-a oferit detalii, reușind să ia legătura cu copiii lui Feng.

Prin intermediul lui Wang, un practicant dintr-un județ vecin, am contactat un avocat. Avocatul a luat legătura cu copiii lui Feng și a aflat că ea era reținută într-un centru de detenție.

Eu și Mei am stabilit o întâlnire cu avocatul, care urma să o viziteze pe Feng în curând. Deoarece nici eu, nici Mei nu aveam experiență în salvarea practicanților prin intermediul unui avocat și nu aveam nicio idee de unde să începem, speram ca Wang, care avea această experiență, să ne poată ajuta. Dar Wang a refuzat și mi-a recomandat cu insistență să iau legătura cu un alt practicant pe care nu-l cunoșteam.

Eram foarte tulburată. Era clar că nu mă puteam baza pe alți practicanți. Nu puteam da înapoi și trebuia să merg mai departe pe cont propriu.

După ce m-am calmat, m-am gândit: „De ce sunt atât de îngrijorată? Maestrul și Fa sunt alături de mine!” M-am dus repede pe Forumul de Justiție online și am descărcat articole juridice relevante pentru referință.

Luni dimineață, când eu și Mei făceam al doilea exercițiu, „Ținerea roții în fața capului”, am simțit brusc o presiune imensă pe care nu o mai simțisem niciodată. Nu-mi dădeam seama dacă era frică, teroare sau neliniște ceea ce mă cuprindea.

Am continuat să fac exercițiul în ritmul muzicii, dar situația nu s-a îmbunătățit. Ba dimpotrivă, mi-a provocat furnicături la nivelul scalpului. Apoi, am auzit instrucțiunea Maestrului: „Coborâți încet ambele mâini și țineți Roata în fața abdomenului inferior.” [notă: traducere neoficială] Cuvintele „coborâți încet” mi-au venit imediat în minte și am înțeles instantaneu că era vorba de un sentiment egoist, de a încerca să mă protejez.

Egoismul era cel care mă bloca și mă făcea să mă simt neliniștită. Când eram pe punctul de a merge să încerc să-mi salvez colegul practicant, instinctul meu de autoapărare a fost stârnit. Ceea ce se ascundea în spatele acestui egoism era „frica”.

Credeam că am încredere în Maestru și în Dafa. De data aceasta, deoarece „egoismul” meu adânc înrădăcinat a fost dezvăluit, am putut să-l recunosc clar. M-am simțit ușurată și mi-am dat seama că salvarea practicantului era responsabilitatea mea și era ceva ce trebuia să fac. În acel moment, m-am simțit cu adevărat cufundată în Fa.

Când am terminat exercițiile, i-am spus lui Mei ce simțisem. Nu mă așteptam ca ea să fi avut același sentiment în timpul exercițiului. Dar amândouă am simțit că Maestrul ne ridica și ne îndepărta multe impurități din corpuri.

Două zile mai târziu, avocatul a venit și s-a întâlnit și cu mine cu Mei. Avocatul a sunat la centrul de detenție și a planificat să  o viziteze pe Feng în următoarea zi de luni.

După ce avocatul s-a întâlnit cu Feng, ne-a spus că ea se afla în greva foamei încă de la momentul reținerii sale, iar poliția intenționa să o hrănească forțat în curând. I-am informat imediat pe practicanții locali și între timp, am început să scriu un articol pe care să-l trimit site-ului Minghui pentru a denunța persecuția.

Au existat interferențe, dar ceea ce s-a întâmplat în timpul exercițiilor de dimineață mi-a arătat că trebuia să mă dedic cu toată inima acestei misiuni de salvare, să fac tot ce-mi stă în putință în ceea ce privește sarcinile care îmi revin și să pun în practică tot ce-mi trecea prin minte.

Am emis gânduri drepte pentru a elimina interferențele malefice din alte dimensiuni. Am finalizat articolul în două zile. Imediat ce a fost publicat pe Minghui.org, eu și Mei am redactat scrisori de clarificare a adevărului pe baza articolului respectiv. În câteva zile am trimis scrisorile către instituții precum secția locală de poliție, centrul de detenție, Biroul de Securitate Publică și Comitetul pentru Afaceri Politice și Juridice.

Înainte de a trimite a doua serie de scrisori, cu gânduri drepte, acțiuni drepte și întărirea Maestrului, Feng a depășit aranjamentul forțelor malefice și a fost eliberată.

Când eu și Mei ne-am întâlnit cu Feng, ea ne-a spus că în timpul detenției a fost foarte îngrijorată pentru noi deoarece polițiștii mi-au menționat numele în timpul interogatoriului. Ea nu a acceptat niciunul dintre aranjamentele vechilor forțe și nu a cooperat cu niciuna dintre cererile poliției. A fost calmă, ingenioasă și neclintită și nu a lăsat poliția să descopere nimic.

Când eu și Mei am auzit asta, i-am fost foarte recunoscătoare Maestrului. Maestrul a fost cel care ne-a protejat! De fapt, eram deja în pericol dar deoarece gândurile și acțiunile noastre erau altruiste și ne pasă doar de practicantul reținut și nu de noi înșine, Maestrul a îndepărtat încercările de deasupra noastră, întrucât forțele răului nu aveau niciun pretext să ne persecute sau să ne „testeze”.

Renunțarea la atașamentele umane, colaborarea în cadrul proiectelor

Acum doi ani, eu și Mei ne-am alăturat unui proiect menit să o ajutăm pe Li să-și recupereze pensia care îi fusese reținută pe nedrept. Am trecut prin multe încercări sfâșietoare, mai ales într-o perioadă din acest an, când eram epuizată atât fizic, cât și psihic. Uneori simțeam că am ajuns la limita puterilor. Nu aș fi aici astăzi dacă Maestrul nu m-ar fi protejat cu milă și nu m-ar fi ajutat să trec peste aceste greutăți de nenumărate ori.

Resentimentele și gelozia mi-au creat o falsă impresie de boală

Pensia lui Li a fost reținută acum trei ani. Ea a recurs la lege pentru a opri persecuția, dar procesul a fost blocat în etapa de apel administrativ. Am contactat-o și m-am alăturat proiectului, ocupându-mă în principal de mediatizare și de scrisori de clarificare a adevărului.

În anul care a urmat, în ciuda interferențelor, fiecare dintre noi s-a uitat în interiorul său, a eliminat multe atașamente și a reușit să facă să avanseze cazul.

În septembrie anul trecut, am observat brusc un nodul dur în partea inferioară a abdomenului. Mă simțeam epuizată în timp ce făceam al doilea exercițiu și uneori aveam chiar gândul să mă opresc. De obicei continuam până la sfârșit. Nu m-am gândit prea mult la asta – simțeam că erau impresii false pe care nu trebuia să le iau în seamă. Pur și simplu am continuat să fac ceea ce trebuia să fac.

Nodulul a crescut în februarie anul acesta. Simțeam clar oboseală și lipsă de energie, chiar și când dormeam. A devenit dificil să fac al doilea exercițiu. Ocazional, mă gândeam chiar să-mi fac aranjamentele pentru moartea mea. Dar știam că era ceva ce forțele vechi îmi impuseseră, nu gândul meu adevărat, și nu aveam de gând să accept asta.

Am simțit că probabil aveam lacune în cultivarea mea, iar forțele vechi profitau de ocazie pentru a mă persecuta. Dar care era problema mea? M-am uitat cu atenție în interiorul meu și am găsit într-adevăr un indiciu. Se părea că mă confruntam cu un blocaj pe care nu-l puteam depăși.

Mei mi-a observat situația și mi-a reamintit în repetate rânduri că trebuie să păstrez gânduri ferme și drepte și să nu am gânduri și atașamente umane. De asemenea, mi-a reamintit mereu că Maestrul supraveghează totul, ceea ce a reprezentat o mare încurajare pentru mine.

Deși uneori mă simțeam dezamăgită de starea mea de cultivare, mai ales când mă simțeam rău fizic, am continuat întotdeauna să studiez Fa și să fac exercițiile. Am încercat să ignor disconfortul.

Într-o zi am dat peste un articol pe Minghui.org, în care practicantul menționa cum resentimentul său l-a pus la încercare. Am simțit că aceasta era și problema mea. În seara aceea, când am accesat din nou Minghui, un articol familiar mi-a apărut în fața ochilor. Era un articol pe care l-am scris anul trecut și care era acum publicat. În acel moment, lacrimile mi-au curs pe față. Am înțeles că Maestrul depusese eforturi suplimentare, veghind asupra mea și având grijă de mine tot timpul. Maestrul îmi dăduse indicii și mă îndrumase să realizez că resentimentul, mânia și gelozia pe care le nutream de mult timp erau cauza problemei mele.

A doua zi, în timp ce făceam exercițiile, am înțeles și mai bine că dacă Maestrul nu m-ar fi protejat, forțele vechi ar fi fost nemiloase față de mine. Doar pentru că am păstrat gândul drept de a crede în Maestru și în Dafa, am continuat să mă uit în interiorul meu și m-am implicat în proiectele de clarificare a adevărului, forțele vechi nu au reușit.

Spargerea cochiliei egoismului și ascensiunea în Fa

După ce mi-am dat seama că gelozia și resentimentele se acumulaseră în mine de mult timp, nu am mai îndrăznit să ignor problema. M-am uitat în interiorul meu și mi-am examinat cu atenție cultivarea.

Am observat că de ceva vreme mă simțeam deprimată de fiecare dată când colaboram cu Li. Când avea nevoie de mine să scriu o nouă serie de scrisori de clarificare a adevărului, aproape întotdeauna aveam neînțelegeri, iar mie îmi lua adesea două zile sau chiar mai mult să termin scrisoarea. Ea nu era mulțumită de nicio schiță și îmi indica pasajele pe care le considera nepotrivite. Din când în când spunea lucruri de genul: „Song este o scriitoare care are un stil de scriere atât de bun”, sugerând ca Song să se ocupe de revizuire. Uneori se plângea că nu cooperam bine.

Am reușit să-mi păstrez calmul și să mă uit în interiorul meu, dar cu trecerea timpului, fiecare întâmplare, nemulțumire, resentiment și plângere s-au acumulat în mine. Uneori, nu mă puteam abține să nu mă plâng și să nu mă supăr pe Li – o învinovățeam că nu-și vedea de treburile ei și se baza mereu pe alții. Ei nu-i păsa și nu se lăsa influențată de mine. Aștepta pur și simplu să mă calmez și apoi continua să discutăm cum să procedăm.

În plus, am neglijat să trimit gânduri drepte pentru a curăța elementele malefice din alte dimensiuni, care încercau prin toate mijloacele să ne împiedice să formăm un singur corp și creau bariere între noi.

În orice caz, eram pe deplin convinsă că odată ce am început acest proiect, trebuie să continui indiferent de conflictele și tulburările care ar putea apărea.

Când am început să mă concentrez asupra eliminării geloziei și resentimentelor mele, nodulul abdominal a început să se micșoreze.

Am continuat să mă uit mai adânc în interiorul meu. Am observat că adesea mă gândeam că nu voi mai coopera cu Li imediat ce problema pensiei va fi rezolvată. Uneori, în timp ce scriam scrisori de clarificare a adevărului, mă gândeam că voi termina după acea scrisoare. Apoi apărea o nouă situație și trebuia să scriu încă o scrisoare, iar atunci mă gândeam că de data aceasta era cu adevărat ultima.

Privind înapoi, Maestrul a fost cel care m-a ales pentru acest proiect. Maestrul mi-a pregătit calea pentru a salva oamenii și se aștepta ca eu să muncesc din greu. Pe parcurs vor fi obstacole, pentru ca eu să-mi elimin atașamentele umane. Dar de multe ori am vrut să fac lucrurile în felul meu, să las totul așa cum doream eu și să-mi urmez inima.

Maestrul a spus:

„Oare cursul vieții tale nu s-a transformat în cel al unui cultivator în ziua în care ai început cultivarea? Nu este adevărat că nimic din ceea ce întâlnești nu este întâmplător? Nu parcurgi oare calea către divinitate?” („Către Conferința Fa din Europa”, Esențiale pentru avansare sârguincioasă Vol. III)

De fapt, refuzam aranjamentul Maestrului pentru mine! Voiam să schimb aranjamentul Maestrului pentru mine în conformitate cu propriile mele gânduri. „Egoismul” adânc înrădăcinat m-a împiedicat să mă aliniez cu adevărat la Fa! Nu am prețuit ceea ce mi-a dăruit Maestrul și m-am purtat atât de lipsit de respect față de Maestru și față de Dafa!

Mi-am dat seama cât de îngrozitoare erau gândurile mele inițiale. Dacă nu aș fi reușit să înțeleg în profunzime învelișul meu uman de „egoism” și să-l sparg, nu aș fi putut să recunosc aranjamentele vechilor forțe și să le resping. Ar fi fost foarte periculos! Regret profund și din toată inima, și i-am cerut lui Li să mă ierte.

După ce mi-am descoperit atașamentul de „egoism”, spre surprinderea mea, situația legată de cazul pensiei lui Li a luat o întorsătură pozitivă. Am înțeles că Maestrul a fost cel care a făcut totul pentru noi. Pe parcursul acestui proces, depindea de noi cum reacționam. Ar trebui să punem pe primul plan salvarea oamenilor, să privim în interiorul nostru, să eliminăm atașamentele umane și să ne armonizăm cu voința Maestrului.

Un cuvânt final

Proiectul privind pensia este încă în desfășurare. Acum înțeleg că a-mi face treaba conștiincios și cu sârguință nu este doar o chestiune de cuvinte.

Maestrul a spus:

„Cu cât lucrurile par mai fără speranță, cu atât este posibil ca speranța să apară chiar în fața ochilor voștri. Mai ales în acele momente în care vă simțiți foarte plictisiți, poate că de fapt vă consolidați virtutea măreață. Sper că veți reuși cu adevărat să cooperați bine, să aveți gânduri drepte suficient de puternice, să vă îndreptați privirea spre interior atunci când vă confruntați cu diverse situații și să fiți entuziaști așa cum erați când ați început cultivarea.” („Ce este un discipol Dafa”)

Voi urma cuvintele Maestrului, voi prețui relația divină predestinată cu colegii practicanți, voi colabora bine cu ei și ne vom cultiva cu sârguință împreună. Vom parcurge împreună cu succes calea noastră de cultivare și ne vom îndeplini misiunea.

Vă mulțumesc, Maestre și colegi practicanți!

(Contribuție selectată pentru cea de-a 22-a Conferință Fa din China, publicată pe Minghui.org)

Original Chinese article

Mai multe informații despre comunitatea Falun Dafa națională și internațională găsiți accesând următoarele linkuri: 
https://ro.clearharmony.net/

https://www.minghui.org/mh/subsites.html

#adevarcompasiunetoleranta#falundafa#falundafaestebuna#falungong#opritipersecutiafalungong