Ilustrație de Fei Meng

Acest articol a fost scris de Makai Allbert, Robert Backer Ph.D., Yuhong Dong M.D., Ph.D. pentru Epoch Health.

Cercetările arată cum o scurtă practică zilnică a recunoștinței poate avea un impact pozitiv asupra sănătății emoționale și a relațiilor interpersonale.

Aceasta este prima parte din „Medicina virtuții”
Ce medicament este sigur, eficient, gratuit și necesită doar o schimbare subtilă de perspectivă? Vă invităm să explorați legătura neglijată dintre virtute și sănătate - „Medicina virtuții”.

În calmul steril al cabinetului medical, Serena stătea neliniștită, mintea ei retrăind scena care a condus-o acolo. Mai devreme în acea zi, în timpul unei ședințe importante de proiect, noua stagiară, Sarah, a oferit timid o sugestie. Spre surprinderea tuturor, managerul a favorizat această nouă sugestie, care urma să fie implementată în următorul proiect - în detrimentul propunerii inițiale a Serenei.

În acel moment, ceva în Serena a cedat. Răspunsul ei nu a fost doar un dezacord, ci o erupție de cuvinte și furie. Tirada ei a fost nemiloasă, lăsând-o pe Sarah în lacrimi și camera în tăcere.

Serena se luptase cu furia în trecut, cu izbucniri ocazionale de agresivitate, dar niciodată nu se manifestase ca în acea zi. Stând acum în cabinetul doctorului, Serena se simțea vinovată și frustrată.

Se aștepta, aproape spera, la o soluție medicală simplă - o pastilă pentru a suprima furia, o soluție rapidă pentru a remedia o problemă față de care se simțea neputincioasă. În schimb, Corson i-a înmânat ceva mult mai modest, aproape arhaic în simplitatea sa: un jurnal mic, alb.

„Nu este ceea ce te așteptai”, a recunoscut Corson, simțindu-i scepticismul. „Dar vreau să scrii în fiecare zi trei lucruri pentru care ești recunoscătoare. Este un alt fel de medicament.”

Serena s-a uitat în jos la jurnal, paginile sale goale batjocorind haosul ei interior. Jurnalul părea banal în fața emoțiilor ei copleșitoare. Cu toate acestea, mânată de o dorință puternică de schimbare, a acceptat cu reticență să încerce.

Un antidot pentru furie

În timp ce Serena își începea practica recunoștinței, îndoielile persistau. Cu toate acestea, în fiecare seară, ea scria conștiincioasă în jurnalul ei. Treptat, s-a produs o schimbare. Acolo unde înainte existau doar frustrare și furie, au început să apară momente de apreciere.

Anterior, era iritată de colegii ei și se plângea adesea de drumul spre serviciu. După o săptămână de jurnal, a simțit o schimbare. A început să fie recunoscătoare pentru ajutorul unui coleg, pentru o dimineață liniștită și chiar pentru fiabilitatea mașinii sale vechi.

Experiența Serenei, deși profund personală, nu este neobișnuită. Cercetările științifice privind recunoștința susțin schimbarea ei de temperament.

Un studiu publicat în Social Psychological and Personality Science în 2012 a constatat că persoanele care au practicat recunoștința au prezentat niveluri mai scăzute de agresivitate, chiar și după ce au fost insultate. În schimb, cei din grupul de control - care nu au practicat recunoștința - au experimentat o agresivitate crescută după ce au fost insultați.

Ilustrație de The Epoch Times

Cei care practicau recunoștința erau semnificativ mai puțin predispuși să se răzbune pe alții. Această corelație este asemănătoare cu râsul care întrerupe un efort fizic: Așa cum este imposibil să continuați un antrenament intens în timp ce râdeți, recunoștința generează o stare psihologică în care agresivitatea și furia nu își găsesc locul.

Efectul recunoștinței în înlăturarea sentimentelor ostile o evidențiază ca o virtute personală și ca un instrument de promovare a interacțiunilor sociale empatice.

Recunoștința sporește fericirea

Acasă, Serena stătea la birou, cu stiloul în mână, gândindu-se pentru ce era recunoscătoare în acea zi. După ce a scris ceva în mod spontan în jurnal, și-a dat seama că, fără să vrea, scria despre Sarah, stagiara. Inima o durea de vinovăție, amintindu-și de lacrimile pe care i le provocase.

Serena știa că trebuie să îndrepte lucrurile. I-a scris lui Sarah o scrisoare în care își exprima remușcările și recunoștința pentru că a făcut-o să realizeze că trebuie să se schimbe. A doua zi, a întâmpinat-o pe Sarah la birou, și-a cerut scuze pentru izbucnirea sa anterioară, i-a înmânat scrisoarea și a remarcat contribuțiile sale valoroase la serviciu. În acea seară, Serena s-a simțit despovărată, așa cum nu se mai simțise de săptămâni, chiar de ani de zile.

Această înseninare provenea dintr-o mulțumire autentică. Un studiu publicat în 2005 a arătat că scrierea de scrisori de mulțumire a crescut fericirea participanților cu 10 % și le-a redus simptomele depresive cu 35 %. Aceste sentimente s-au menținut până la șase luni după scrierea scrisorii, subliniind efectul puternic al acestui gest.

Ilustrație de The Epoch Times

Acest lucru era evident în viața Serenei - accesele de furie care obișnuiau să îi domine zilele erau mai rare, aproape inexistente. În locul lor, au început să apară momente de fericire autentică. A fost surprinsă să constate că zâmbește mai mult, nu doar la realizările sale, ci chiar și la micile bucurii ale vieții de zi cu zi.

Patru săptămâni mai târziu, când Serena a pășit din nou în biroul lui Corson, atmosfera era diferită, aproape nefamiliară. Nu mai era aceeași persoană care acceptase cu ezitare un jurnal în loc de o rețetă convențională. Schimbarea din interiorul ei era palpabilă, radiind dintr-un loc de pace, gândire pozitivă și înțelegere regăsite.

Beneficii extinse

Observând transformarea, Corson a salutat-o pe Serena cu un zâmbet cald și înțelegător. „Mă bucur să te văd. Te-a ajutat rețeta neconvențională?”
A existat o întârziere. Serena a simțit un amestec de umilință și surpriză la transformarea ei. „Sincer, doctore, nu aș fi crezut dacă nu aș fi experimentat-o eu însămi.”

„Dar de ce?”, a întrebat ea, ”Adică, din punct de vedere științific, cum ar putea o practică atât de simplă să aibă un impact atât de profund?”

Corson nu a pierdut niciun moment. Trăgând un scaun pentru a se așeza mai aproape, el a explicat: „Recunoștința nu este doar un obicei - este vorba despre schimbarea mentalității noastre. În cultivarea virtuților, cum ar fi recunoștința, mintea noastră devine sănătoasă, iar corpul o urmează.”

„Dar pentru că ai întrebat în mod special, uită-te la asta”, a spus Corson, înmânându-i Serenei un poster cu beneficiile recunoștinței.

Ilustrație de The Epoch Times

„Nu uitați, aceste descoperiri sunt doar vârful icebergului. Știința încă descoperă amploarea impactului recunoștinței.”

Multe simptome, boli și tulburări afectează societatea noastră modernă. În prim-plan se află lipsa cantității și a calității somnului. Recunoștința poate atenua aceste efecte secundare prin îmbunătățirea somnului. Cercetările au arătat că participanții - chiar și cei cu tulburări de somn - care au reflectat la cele pentru care erau recunoscători înainte de culcare au avut o calitate și o durată a somnului semnificativ mai bune.

În plus, cei care practică jurnalul recunoștinței experimentează mai puțină durere, cu o scădere de aproape 8 procente și sunt mai înclinați să facă mișcare.

Recunoștința poate reduce semnificativ nivelul de stres. Aceasta, la rândul său, aduce beneficii sănătății mintale și fizice, inclusiv întărirea sistemului imunitar. Prin încurajarea comportamentelor care susțin funcția imunitară, recunoștința scade nivelurile de interleukină-6, un vinovat principal în inflamația cronică.

Capcana comparației

Corson a continuat prin a explica: „Recunoștința transformă modul în care interacționăm cu lumea. Ea ne mută atenția de la ceea ce ne lipsește la ceea ce avem. Permiteți-mi să ilustrez acest lucru cu o parabolă:”

„Un bărbat mergea cu bicicleta lui veche prin oraș, simțindu-se nemulțumit. A observat o mașină nouă și strălucitoare care trecea pe lângă el și s-a gândit: «Dacă aș avea o mașină ca asta în loc de bicicleta asta».
În interiorul mașinii, șoferul era stresat din cauza plății împrumutului. Văzând biciclistul, el s-a gândit: «Aș vrea să fiu lipsit de griji ca acel biciclist, fără aceste poveri financiare».
La o stație de autobuz din apropiere, o persoană aștepta. Văzând mașina și bicicleta trecând pe lângă ea, s-a gândit: «Aș vrea să am o bicicletă sau o mașină. Ar fi mult mai convenabil decât să aștept acest autobuz».
Mai jos pe drum, o persoană în scaun cu rotile a observat biciclistul, mașina și navetistul din stația de autobuz. Aceasta s-a gândit: «Cât mi-aș dori să pot sta în picioare și să merg, chiar și numai pentru a aștepta în stația de autobuz, să merg pe bicicletă sau să conduc o mașină».
În cele din urmă, într-o cameră de spital cu vedere la stradă, un pacient bolnav terminal stătea întins în pat, privind pe fereastră. Se gândea: «Aș da orice să fiu acolo, chiar și într-un scaun cu rotile, doar să simt soarele și să respir din nou aer curat.»”

„Fiecare persoană tânjea după ceea ce o alta avea, formând un lanț în care cele mai simple binecuvântări ale unuia erau cele mai profunde dorințe ale altuia. Astfel, ar trebui să evităm să ne uităm la ceea ce ne lipsește și să ne concentrăm și să apreciem ceea ce avem deja”, a spus Corson.

„Această schimbare de mentalitate îmbunătățește, de asemenea, în mod semnificativ conexiunile sociale”, a spus el, „ne transformă în oameni în preajma cărora ceilalți vor să fie, îmbogățindu-ne relațiile și promovând un sentiment de apartenență și satisfacție interpersonală”.

Serena  experimentase acest lucru pe propria piele - știa la ce se referea Corson. După ce și-a cerut scuze și i-a înmânat scrisoarea de mulțumire lui Sarah, acestea au realizat că au multe în comun, iar interacțiunile lor au devenit prietenoase.

Corson a detaliat: „Ca medic, «prescriu» practica recunoștinței, deoarece este complet gratuită și poate afecta toate aspectele vieții tale, nu doar sănătatea fizică. Vedeți voi, în practica noastră medicală modernă, există un singur accent pe tratarea simptomelor, adesea cu medicamente. Nu este greșit, dar nu este nici imaginea de ansamblu. Mulți tind să treacă cu vederea influența puternică a minții asupra corpului.”

Amprenta biologică a recunoștinței

Serena dorea să înțeleagă cum sunt stimulate sentimentele de recunoștință în corp. Corson a explicat apoi:

„Recunoștința activează regiuni ale creierului asociate cu reglarea emoțională și plăcerea, precum caudatul și girusul frontal. Atunci când practicăm recunoștința, regiunile creierului responsabile pentru emoțiile pozitive sunt stimulate, în timp ce regiunile responsabile pentru emoțiile negative sunt inhibate.

Această activitate cerebrală este rapid mediată de semnale electrice, la care vă puteți gândi ca la mesaje text - directe și specifice. Recunoștința acționează, de asemenea, prin hormoni, care sunt mai lenți, ca o scrisoare trimisă prin poștă, dar mai puternici.

Atunci când ne simțim recunoscători, creierul nostru eliberează dopamină și serotonină - doi hormoni neurotransmițători responsabili de felul în care ne simțim. Dopamina ne dă acea senzație de „bine” atunci când realizăm ceva, în timp ce serotonina ne stimulează starea de spirit pe o perioadă mai îndelungată, contribuind la stabilizarea acesteia.

Recunoștința conduce la o buclă naturală și autosustenabilă de întărire pozitivă. Cu cât practicăm mai mult recunoștința, cu atât ne simțim mai bine - instantaneu și pe termen lung. Creierul nostru începe să se bucure de eliberarea de hormoni care ne fac să ne simțim bine, încurajându-ne să continuăm să fim recunoscători. În timp, această practică poate deveni parte din viața noastră.”

Când Serena a părăsit biroul, s-a simțit mai înțeleaptă și încrezătoare. Se transformase dintr-o sceptică într-o credincioasă, dintr-o morocănoasă într-o colegă recunoscătoare. Înarmată cu informații științifice și îndrumări practice, era nerăbdătoare să își continue practica recunoștinței.

Nota autorului:

Experiențele din acest articol sunt compuse din povești reale, în timp ce Dr. Corson este fictiv. Provocările, perspectivele științifice și beneficiile practicii recunoștinței descrise se bazează pe cercetări contemporane, oferind atât inspirație, cât și îndrumări practice pentru cititori.

În continuare:
Vom explora importanța vitală a integrității personale pentru o sănătate vibrantă - și modul în care integritatea poate reduce șansele de depresie cu până la 50 la sută, reducând în același timp riscul de îmbolnăvire.

Sursa: https://www.theepochtimes.com/health/gratitude-an-alternative-medicine-for-anger-and-depression-5719710?utm_source=facebook&utm_medium=Social&utm_campaign=epochtimes

#BunătateaEsteExtraordinară#MedicinaVirtuții