Numită boală „silenţioasă”, ateroscleroza poate evolua ani de zile fără simptome, ducând la infarct, accident vascular cerebral sau alte complicaţii grave.

Ateroscleroza este o boală inflamatorie cronică în care o substanţă numită placă se acumulează în interiorul arterelor, provocând îngustarea şi rigiditatea acestora.

Acest proces poate afecta arterele din întregul corp, inclusiv cele care alimentează cu sânge inima, creierul, rinichii şi membrele. Bolile cauzate de ateroscleroză reprezintă aproximativ jumătate din totalul deceselor din ţările occidentale.

Un stil de viaţă sănătos şi anumite produse naturale pot ajuta la prevenirea aterosclerozei, la încetinirea progresiei acesteia şi, în unele cazuri, la inversarea parţială a efectelor sale.

Care sunt simptomele aterosclerozei?

Ateroscleroza este adesea numită o boală „silenţioasă”, deoarece de obicei nu provoacă simptome în stadiile incipiente. Semnele de avertizare apar de obicei în timpul stresului fizic sau emoţional, când organismul are nevoie de mai mult oxigen. O arteră îngustată poate provoca durere sau crampe atunci când fluxul sanguin nu poate satisface cerinţele ţesuturilor.

1. Inima

Când placa se acumulează în arterele care alimentează inima, aceasta poate limita în mod tăcut fluxul sanguin timp de ani de zile înainte ca simptomele să apară, uneori manifestându-se doar sub forma unei dureri în piept sau a unui atac de cord.

Boala coronariană: Acumularea placii în arterele inimii care afectează funcţia cardiacă. Cunoscută şi sub denumirea de boală cardiacă coronariană.

Simptomele includ dureri în piept (angină), bătăi rapide ale inimii, dificultăţi de respiraţie, transpiraţii reci, ameţeli, oboseală şi greaţă. Durerea în piept în timpul activităţii fizice, care se ameliorează odată cu odihna, poate indica un posibil atac de cord.

2. Creier

Ateroscleroza în arterele care duc la creier poate reduce fluxul sanguin fără avertisment, crescând riscul de accident vascular cerebral, probleme de memorie şi alte complicaţii grave.

Boala arterei carotide: Acumularea de placă în arterele gâtului care reduce fluxul sanguin către creier. Multe persoane nu prezintă simptome timpurii. Medicii o pot detecta auzind un sunet anormal de „şuierat” cu stetoscopul.

Simptomele avansate includ accident vascular cerebral, paralizie a membrelor sau a feţei, confuzie, ameţeli, slăbiciune, probleme de vedere şi respiraţie, dureri de cap şi pierderea cunoştinţei.

Boala arterei vertebrale: Acumularea de substanţe în arterele care alimentează partea din spate a creierului, care controlează funcţiile vitale.

Simptomele includ probleme de memorie sau cognitive, slăbiciune sau amorţeală pe o parte, modificări ale vederii şi, uneori, atacuri ischemice tranzitorii (mini-accident vascular cerebral).

3. Membre

Arterele blocate la picioare sau braţe pot apărea iniţial sub formă de crampe sau dureri în timpul mersului, semnalând o circulaţie musculară redusă.

Boala arterială periferică: Acumulare plăcii în arterele picioarelor, braţelor sau pelvisului, care limitează fluxul sanguin către extremităţi.

Simptomele includ crampe dureroase la picioare sau şolduri în timpul mersului, care dispar odată cu odihna, de obicei la gambă, dar uneori şi la nivelul coapselor, feselor sau picioarelor. Însă unele persoane nu prezintă simptome.

4. Rinichi

Când placa îngustează arterele care alimentează rinichii, aceasta poate perturba controlul tensiunii arteriale şi funcţia renală, adesea fără semne de avertizare timpurie.

Stenoza arterei renale: Acumularea plăcii în arterele renale care afectează funcţia. Stenoza arterei renale este adesea detectată pentru prima dată printr-un sunet anormal auzit cu stetoscopul.

Pe măsură ce progresează, simptomele pot include oboseală, greaţă, confuzie, modificări ale urinării, hipertensiune arterială, scăderea apetitului şi umflarea picioarelor sau a gambelor.

5. Sistemul digestiv

Ateroscleroza în arterele care alimentează intestinele poate provoca dureri abdominale severe după mese şi, în cazuri avansate, poate pune în pericol sănătatea digestivă.

Semne de avertizare suplimentare

În unele cazuri, ateroscleroza se manifestă prin simptome mai puţin evidente, care pot indica o boală arterială subiacentă.

- Un accident ischemic tranzitoriu (mini-accident vascular cerebral) poate fi un semn de avertizare pentru un accident vascular cerebral ulterior şi poate provoca dureri de cap bruşte, dificultăţi de gândire sau mişcare şi slăbiciune sau amorţeală pe o parte, care se rezolvă în câteva minute.

- Disfuncţia erectilă poate fi un semn precoce al aterosclerozei la bărbaţi şi indică un risc mai mare de complicaţii legate de placă.

- Durerea profundă şi dureroasă în abdomen sau spate poate semnala un anevrism aortic abdominal.

Ce cauzează ateroscleroza?

Ateroscleroza este o boală lentă, progresivă, care poate începe în copilărie şi se poate agrava în timp.

Deşi cercetătorii nu înţeleg pe deplin cauza exactă şi debutul acesteia, au identificat modul în care se dezvoltă boala.

Gândiţi-vă la artere ca la autostrăzi netede pentru fluxul sanguin. Ateroscleroza începe când învelişul interior al acestor artere suferă leziuni minore repetate din cauza:

- Fluxului sanguin perturbat sau hipertensiunii arteriale.

- Inflamaţiei cronice.

- Nivelurilor ridicate de colesterol, trigliceride sau insulină.

- Dezechilibrelor chimice, cum ar fi glicemia ridicată.

- Substanţelor chimice toxice din fumul de ţigară.

Când peretele arterial este deteriorat, reacţia inflamatoare a organismului creează reacţii periculoase în loc să favorizeze vindecarea corespunzătoare.

Factori de risc

- Stresul cronic: Favorizează leziunile endoteliale, inflamaţia şi modificările metabolice care accelerează formarea plăcii.

- Inactivitatea fizică: Un stil de viaţă sedentar creşte riscul.

- Dieta nesănătoasă: Dietele bogate în zahăr, sare şi grăsimi nesănătoase şi sărace în fructe şi legume cresc nivelul colesterolului.

- Fumatul şi consumul de alcool: Fumatul scade colesterolul „bun” (lipoproteine cu densitate mare, HDL), creşte colesterolul „rău” (lipoproteine cu densitate mică, LDL), afectează pereţii arterelor, îngustează arterele şi creşte coagularea. Niciun consum de alcool nu este considerat lipsit de riscuri pentru sănătatea cardiovasculară.

- Colesterolul ridicat: Colesterolul LDL ridicat creşte riscul. Măsurarea apolipoproteinei B ajută la evaluarea riscului, deoarece reflectă numărul particulelor care transportă colesterolul şi care contribuie la acumularea plăcii. În schimb, colesterolul HDL ridicat scade riscul. Alţi factori lipidici care cresc riscul includ lipoproteina (a) şi trigliceridele ridicate.

- Hipertensiune arterială: Riscul creşte când tensiunea arterială depăşeşte 115/75 mm Hg.

- Diabet: Dăunează arterelor mici şi accelerează acumularea plăcii în arterele mai mari.

- Supraponderalitate sau obezitate: În special obezitatea abdominală, care creşte riscul de boală coronariană şi agravează alţi factori de risc pentru ateroscleroză, inclusiv hipertensiunea arterială, diabetul de tip 2 şi colesterolul ridicat.

- Inflamaţia cronică: Dăunează vaselor de sânge şi creşte riscul de ateroscleroză. Proteina C reactiv crescută semnalează inflamaţia şi un risc cardiovascular mai mare. Bolile autoimune, cum ar fi artrita reumatoidă, lupusul şi boala Addison, cresc de asemenea riscul.

- Anumite infecţii: HIV şi infecţii precum Chlamydia pneumoniae, citomegalovirus, Helicobacter pylori, COVID-19 şi boala parodontală pot deteriora pereţii arterelor.

- Hematopoieza clonală cu potenţial nedeterminat: Implică anumite mutaţii ale celulelor sanguine, aproape dublând riscul de boală coronariană precoce şi atac de cord.

- Anumite terapii medicale: Radioterapia şi chimioterapia pot afecta pereţii vaselor de sânge. Chimioterapia poate afecta şi inima, unele efecte apărând abia după ani de la tratament.

- Vârsta înaintată: Riscul creşte după vârsta de 45 de ani la bărbaţi şi după 55 de ani la femei.

- Istoric familial: Afecţiuni precum hipercolesterolemia familială afectează aproximativ una din 300 de persoane şi sunt legate de mutaţii ale genei receptorului LDL, provocând niveluri foarte ridicate de colesterol şi boli cardiace precoce.

- Rasa şi etnia: Persoanele de origine sud-asiatică au un risc mai mare de boli cardiace decât persoanele de origine europeană. În Statele Unite, afro-americanii au un risc semnificativ mai mare de deces din cauza bolilor cardiace decât caucazienii.

Cum se diagnostichează ateroscleroza?

Diagnosticul depinde de prezenţa simptomelor.

1. Screening (pentru persoanele fără simptome)

- Copii fără factori de risc majori: screening pentru obezitate începând de la vârsta de 2 până la 6 ani, screening pentru tensiunea arterială la vârsta de 3 ani şi screening pentru lipide la vârsta de 9 până la 11 ani sau mai devreme, dacă există factori de risc.

- Persoane cu factori de risc: Verificări de rutină ale glicemiei, colesterolului şi trigliceridelor, adesea în cadrul examenelor anuale.

- Persoane peste 18 ani: Screeningul tensiunii arteriale la fiecare trei până la cinci ani începând de la vârsta de 18 ani şi anual începând de la vârsta de 40 de ani. Screeningul lipidelor la fiecare patru până la şase ani începând de la vârsta de 20 de ani, cu teste mai frecvente pentru persoanele cu anumiţi factori de risc sau afecţiuni medicale.

- Screening avansat: În unele cazuri, se utilizează tomografia computerizată pentru a detecta plăci calcifiate în arterele coronare, obţinându-se un scor de calciu care ajută la evaluarea riscului de boli cardiace.

2. Diagnosticul (pentru persoanele cu simptome)

Când sunt prezente simptome, diagnosticul implică o revizuire a istoricului medical, un examen fizic şi teste specifice.

- Analize de sânge: Măsurarea colesterolului, trigliceridelor şi glicemiei pentru a evalua metabolismul lipidelor şi al glucozei, care sunt factori cheie în formarea plăcii. Anumite proteine, cum ar fi apolipoproteina B şi lipoproteina (a), pot fi, de asemenea, măsurate, deoarece nivelurile ridicate cresc riscul.

- Teste imagistice: Ecografie Doppler, arteriografie prin rezonanţă magnetică, angiografie CT şi angiografie cu raze X cu substanţă de contrast pentru a evalua fluxul sanguin în artere.

- Indice gleznă-braţ: Un test neinvaziv care compară tensiunea arterială la gleznă şi braţ folosind un manşon şi ultrasunete. Este utilizat în principal pentru a evalua boala arterială periferică, deoarece diferenţele semnificative între tensiunea arterială la gleznă şi braţ pot indica îngustarea sau blocarea arterelor.

- Teste de efort: evaluează funcţia cardiacă şi detectează îngustarea arterelor coronare. Acestea includ electrocardiograme şi ecocardiograme, care evaluează ritmul şi structura cardiacă. Imagistica de efort mai avansată poate evalua gravitatea îngustării arterelor coronare şi poate cuantifica fluxul sanguin.

- Cateterism cardiac: o procedură în care un cateter subţire este introdus în arterele coronare şi se injectează un colorant, astfel încât imaginile cu raze X să poată identifica arterele îngustate sau blocate.

Tratamente pentru ateroscleroză

Cu o intervenţie timpurie, ateroscleroza este foarte uşor de gestionat. Rezultatele depind în mare măsură de gravitatea blocării arterelor. Tratamentul poate include medicamente, proceduri sau intervenţii chirurgicale. Însă pentru o îmbunătăţire durabilă, schimbările de stil de viaţă sunt esenţiale .

1. Medicamente

- Medicamente pentru reducerea lipidelor reduc lipidele din sânge pentru a încetini acumularea plăcilor şi a stabiliza plăcile existente.

- Medicamente care reduc capacitatea de agregare a plachetelor sangvine: reduc aglutinarea plachetelor pentru a preveni formarea cheagurilor după ruperea plăcii. De exemplu: aspirina, clopidogrelul, prasugrelul şi ticagrelorul.

- Anticoagulante: Denumite şi anticoagulante, aceste medicamente reduc formarea cheagurilor prin mecanisme diferite de cele ale medicamentelor antiagregant plachetare. Exemple includ warfarina, heparina, rivaroxabanul şi apixabanul.

- Medicamente pentru tensiunea arterială: Scad tensiunea arterială şi reduc presiunea asupra inimii şi arterelor prin relaxarea vaselor de sânge, reducerea volumului sanguin sau scăderea forţei de pompare a inimii. .

- Medicamente trombolitice: Cunoscute şi sub denumirea de „distrugători de cheaguri”, aceste medicamente dizolvă cheagurile de sânge cauzate de ateroscleroză.

2. Intervenţii bazate pe cateter

Aceste proceduri deschid arterele îngustate sau blocate. 

- Angioplastie cu balon: Un tub subţire cu un balon mic dezumflat este ghidat către o arteră îngustată şi umflat pentru a o lărgi şi a restabili fluxul sanguin.

- Stenting: Adesea efectuat după angioplastia cu balon, un tub mic din plasă este plasat pentru a menţine artera deschisă şi a elibera lent medicamente pentru a preveni reîngustarea.

- Trombectomie: îndepărtează cheagurile de sânge mecanic prin aspiraţie sau prin administrarea directă a medicamentelor care dizolvă cheagurile în zona blocajului. Adesea utilizată în situaţii de urgenţă, cum ar fi un accident vascular cerebral sau blocarea bruscă a fluxului sanguin către un membru (ischemie acută a membrelor).

- Litotripsie intravasculară: utilizează unde de şoc pentru a sparge placa calcificată din artere înainte de angioplastia cu balon şi implantarea stentului.

- Brachiterapia: administrează radiaţii ţintite în interiorul arterei pentru a preveni reîngustarea după angioplastia cu balon şi plasarea stentului.

3. Intervenţii chirurgicale

- Chirurgia de bypass: redirecţionează sângele în jurul arterelor blocate folosind o venă, o arteră sau un grefon sintetic pentru a restabili fluxul sanguin. Utilizată frecvent pentru arterele cardiace (coronare) şi arterele picioarelor.

- Endarterectomie chirurgicală: Îndepărtează placa din interiorul unei artere pentru a îmbunătăţi fluxul sanguin. Endarterectomia carotidă (efectuată pe arterele gâtului) este cea mai comună formă şi ajută la reducerea riscului de accident vascular cerebral la persoanele cu îngustare severă.

Abordări naturale şi legate de stilul de viaţă pentru ateroscleroză

Schimbările de stil de viaţă pot încetini progresia aterosclerozei, stabiliza plăcile şi, în unele cazuri incipiente sau uşoare, reduce modest acumularea de plăci. 

1. Dietă sănătoasă pentru inimă

Recomandările dietetice pentru gestionarea aterosclerozei pun accentul pe fructe, legume, leguminoase, nuci, cereale integrale şi peşte. Noile Ghiduri dietetice pentru americani recomandă, de asemenea, un aport mai mare de proteine din surse animale şi vegetale, proteine animale fiind evidenţiate pentru profilul lor complet de aminoacizi.

În general, accentul se pune pe o dietă echilibrată, care să asigure un aport adecvat de proteine şi fibre, punând în acelaşi timp accentul pe alimentele sănătoase pentru inimă, cum ar fi dieta mediteraneană suplimentată cu ulei de măsline extravirgin sau nuci, care îmbunătăţesc supravieţuirea şi rezultatele cardiovasculare.

Alimente ce aduc beneficii terapeutice

- Uleiul de măsline: Un consum mai mare de ulei de măsline extravirgin este asociat cu un risc mai mic de boli cardiovasculare, în special atunci când consumul depăşeşte aproximativ 40 de grame pe zi. Cercetările arată că acesta a fost asociat cu un risc redus de accident vascular cerebral, boală arterială periferică şi fibrilaţie atrială. În cazul bolii arteriale periferice, uleiul de măsline poate ajuta la încetinirea progresiei aterosclerozei prin îmbunătăţirea funcţiei căptuşelii vaselor de sânge şi reducerea inflamaţiei locale.

- Uleiul de avocado: Bogat în grăsimi mononesaturate, în special acid oleic, uleiul de avocado poate ajuta la scăderea colesterolului LDL şi la menţinerea unor niveluri sănătoase de HDL. Compuşii săi antioxidanţi pot îmbunătăţi, de asemenea, funcţia învelişului vaselor de sânge, care joacă un rol cheie în încetinirea acumulării plăcii.

- Roşii: Un studiu din 2012 a constatat că femeile care consumau cel puţin 10 porţii de alimente pe bază de roşii pe săptămână au înregistrat îmbunătăţiri modeste, dar semnificative, ale colesterolului total şi ale raportului colesterol total/colesterol HDL. Ele aveau cu 31% mai puţine şanse de a avea colesterol total ridicat şi cu 40% mai puţine şanse de a avea colesterol LDL ridicat decât femeile care consumau mai puţin de 1,5 porţii pe săptămână.

Alimente şi băuturi care trebuie reduse

- Grăsimi nesănătoase.

- Sodiu.

- Zaharuri adăugate, carbohidraţi rafinaţi.

- Carne procesată.

- Alcool.

2. Suplimente alimentare

- Extract de usturoi maturat: Poate susţine sănătatea cardiovasculară şi îmbunătăţi circulaţia. Un studiu din 2021, realizat pe aproape 100 de participanţi, a arătat o creştere de 21,6% a fluxului sanguin în comparaţie cu un placebo.

- Vitamina D: Nivelurile sunt legate de severitatea aterosclerozei coronariene şi de riscul de afecţiuni coronariene acute la pacienţii cardiaci nediabetici. Pacienţii cu ateroscleroză care afectează una până la trei artere cardiace au adesea niveluri mai scăzute de vitamina D decât cei fără blocaje arteriale semnificative.

- Extract de anghinare: Poate reduce semnificativ colesterolul total, colesterolul LDL şi trigliceridele, sugerând că poate completa şi îmbunătăţi efectele terapiei convenţionale de reducere a lipidelor.

- Orez roşu fermentat: Un orez fermentat cultivat cu Monascus purpureus şi utilizat în medicina tradiţională chineză pentru a susţine sănătatea sângelui. Conţine monacoline — compuşi naturali care reduc colesterolul — în special monacolina K, care acţionează ca medicamentele cu statine. Poate reduce colesterolul LDL şi poate reduce inflamaţia. Cu toate acestea, datele privind siguranţa pe termen lung sunt limitate şi există potenţiale îngrijorări cu privire la toxicitate şi efecte secundare.

- Berberina: Un studiu din 2022 a sugerat că berberina, derivată din planta chineză goldthread, poate ajuta la reducerea plăcilor din artera carotidă, posibil prin reducerea compuşilor inflamatori derivaţi din intestin.

3. Alte modificări ale stilului de viaţă

- Renunţaţi la fumat: Cel mai important pas pentru a reduce riscul de boli cardiace şi accident vascular cerebral, două complicaţii majore ale aterosclerozei.

- Reduceţi consumul de alcool: Limitele recomandate sunt de până la un pahar pe zi pentru femei şi până la două pahare pe zi pentru bărbaţi.

- Rămâneţi activ: Practicaţi activitate fizică regulată, cum ar fi mersul pe jos în ritm alert timp de aproximativ 30 de minute în majoritatea zilelor şi durate mai lungi pentru pierderea în greutate. Pentru adulţii care nu pot practica exerciţii fizice de intensitate moderată, rămâneţi cât mai activi pe cât vă permite starea de sănătate. În plus, exerciţiile de rezistenţă de cel puţin două ori pe săptămână sunt benefice.

- Menţineţi o greutate sănătoasă: Pierderea a 3-5% din greutatea corporală actuală poate îmbunătăţi colesterolul ridicat, tensiunea arterială şi factorii de risc pentru diabet.

Cum afectează mentalitatea ateroscleroza?

Starea mentală şi emoţională poate afecta în mod semnificativ ateroscleroza atât prin căi biologice, cât şi comportamentale.

Stresul psihologic cronic, depresia şi stările emoţionale negative activează sistemul nervos simpatic şi axa hipotalamo-hipofizo-suprarenală, crescând nivelul de cortizol şi al altor hormoni de stres. Aceşti hormoni favorizează inflamaţia vasculară, disfuncţia endotelială şi stresul oxidativ, toate acestea accelerând dezvoltarea plăcii şi crescând instabilitatea acesteia. Stresul mental poate creşte, de asemenea, activitatea inflamatorie în cadrul plăcilor existente.

Mentalitatea influenţează, de asemenea, ateroscleroza în mod indirect, prin comportament şi modele psihosociale pe termen lung. Stresul cronic şi sănătatea mentală precară sunt asociate cu rate mai mari de fumat, inactivitate fizică şi alimentaţie nesănătoasă — factori de risc bine stabiliţi pentru ateroscleroză.

În schimb, bunăstarea psihosocială pozitivă — în special atunci când este stabilită la o vârstă fragedă — a fost asociată cu o calcifiere mai redusă a arterelor coronare la vârsta adultă, sugerând efecte protectoare de durată asupra sănătăţii vasculare.